Stiai ca Italia se afla pe primul loc in Europa cu productia cea mai mare de gutui? Cultura gutuiului este mai putin pretentioasa, are numar redus de boli sidaunatori, are cerinte reduse fata de ingrasaminte , taierile sunt mai simple, nefiind nevoie de interventii anuale iar fructele sunt mai rezistente la recoltare si transport.
Cerinte fata de mediu
Gutuiul se dezvolta bine in zonele de campie dar si in zonele de dealuri joase.Cere soluri mijlocii, destul de calde si este exigent fata de lumina si caldura. Este rezistent la seceta dar ii place si apa si chiar nu este afectat daca balteste 1-2 saptamani.
Totusi, in perioadele secetoase are nevoie de udari constante pentru ca altfel ii cad fructele.
Plantarea
Specia gutui provine din insula Creta in jurul orasului Cydon, de unde se pare ca ar proveni si denumirea genului Cydonia - denumirea stiintifica a gutuiului.
In tara noastra, gutuiul ocupa circa 2% din totalul suprafetei pomicole, cultivat in special ca pom izolat sau in amestec cu alte soiuri in livezile de langa casa.
Gutuiul se planteaza toamna, dar si primavara devreme, intrucat porneste tarziu in vegetatie . Are cea mai tarzie inflorire si din acest considerent nu este expus ingheturilor tarzii de primavara.
Are vigoare slaba astfel ca se planteaza in sistem intensiv, la distante de 3,0—3,5 m.
Chiar daca soiurile de gutui sunt autofertile, pentru o productie mai buna si pentru realizarea unei polenizari incrucisate planteaza intercalat cate 2—3 soiuri.
Taierea
Coroana gutuiului este deasa si in general neregulata, formata din ramuri de schelet groase. In perioada de tinerete, gutuiul se dezvolta viguros insa, dupa intrarea pe rod, viteza de crestere se reduce foarte mult.
Gutuiul rodeste pe maciulii, cele mai apte sa fructifice fiind cele cu o grosime buna si viguroasa. Taierea de rodire consta in rarirea acestora la 10-15 cm una de alta. Pentru ca gutuii au coroanele foarte dese, este necesar sa se faca o luminare a lor prin rarirea si scurtarea semischeletului.
Lastarii care apar din abundenta se trateaza astfel – cei foarte vigurosi din centrul coroanei se elimina iar cei de vigoare mijlocie si plasati in zone mai laterale se raresc si se scurteaza cu o treime, devenind ramuri de semischelet.
Pomii mai pot fi condusi si sub forma de tufa joasa.
Boli si daunatori
In general, gutuii sunt destul de rezistenti la boli si daunatori doar ca pentru a preveni aparitia lor este recomandat aplicarea de tratemente specifice – 1-2 de iarna si 6-8 in vegetatie.
Monilioza florilor este una dintre cele mai periculoase boli si, in caz ca nu este tratata la timp cu solutii speciale, pomii nu vor mai produce fructe.
Printre daunatorii de temut se numara viermele fructelor , paduchele din San Jose, afidele si paianjenii.
Recoltarea fructelor
Recoltarea gutuilor se face cand culoarea fructelor vireaza de la verde spre galbui iar puful se desprinde in mod natural sau se sterge cu usurinta.
Rarirea fructelor este absolut necesara in caz contrar pomii se apleaca sau li se frang ramurile.
