Peisaj construit in 30 de ani
Din 1921 si pana in 1950, Mildred Bliss si peisagistul Beatrix Farrand au conlucrat pentru a realiza bijuteria verde ce da domeniului un farmec inegalabil.
Carari ascunse, podete improvizate peste cursuri mici de apa, gradini ordonate si spatii desprinse parca din infricosatoare povesti se intrepatrund in calea vizitatorilor ce strabat alene cele 11 hectare ale domeniului.
Reamenajarea parcului
Stilul peisagistic impus de Mildred Bliss si Beatrix Farrand nu a facut altceva decat sa includa domeniul proprietatii Bliss in modelul oferit de parcul natural Rock Creek. Gradinile Dumbarton au suferit foarte putine modificari de la prima inaugurare pentru public, in 1939.
Model de studiu
In 1956, Universitatea Harvard acorda prima bursa pentru studii peisagistice prin intermediul fundatiei care administreaza domeniul Dumbarton. Din 1969, o catedra a fost creata in cadrul Universitatii, studiul istoriei amenajarilor peisagistice fiind acum o facultate de renume in cadrul prestigioasei universitati din Statele Unite.
Chiar si Beatrix Farrand a atins culmele gloriei, studiul sau despre plante din 1941 dovedindu-se inca de actualitate.
Protejata de sarbatorile nationale
Din primavara si pana in iarna, domeniul si imensa gradina creata de geniul celor doua femei este luata cu asalt de turisti. Un adevarat simbol al orasului Georgetown, gradinile Dumbarton Oaks sunt incluse in ghiduri turistice, iar vizitatorilor li se permite chiar sa ia picnicul, in conditii civilizate. Cu toate acestea, pentru a evita avalansa publicului, gradina este protejata prin inchiderea portilor de Ziua Independentei si cu prilejul altor sarbatori nationale.
Sursa foto: northumberlandia.com