Caracteristici generale
Frunzele sunt de regula asezate opus, simple, dintate pe margini, iar la multe specii sunt acoperite cu perisori si au nervuri pronuntate. Florile sunt mici, cu cinci petale, divers si viu colorate, unicolore sau bicolore. De obicei, unele au o nuanta de albastru, dar mai pot fi si in culorile mov, oranj, lavand, rosu sau roz.
Valoare decorativa
Uneori, aceste plante sunt parazitate de musculita alba de seara (Bemisia tabaci), un daunator de culoare galbena, uneori crem, care se poate raspandi cu usurinta de la verbena la celelalte culturi.
Calitati homeopate
Verbena este utilizata de mult timp in medicina populara, de obicei in ceaiuri. Printre alte efecte, ea poate actiona ca un galactagog (substanta care stimuleaza secretia laptelui), dar si ca supliment hormonal. Aceste plante sunt, de asemenea, folosite uneori ca avortive.
Printre compusii care au fost identificati in verbena intalnim acidul betahidroxibutiric, acid cafeic (si derivate) si glicozide nedeterminate.
Verbena in cultura umana
Verbena a fost mult timp asociata cu divinitatile si cu alte forte supranaturale. In Egiptul antic a fost numita “Lacrimile lui Isis”, iar mai tarziu “Lacrimule lui Juno”. In Grecia antica, planta a fost dedicata zeitiei Eos Erigineia, iar in epoca crestina timpurie, legenda populara sustine ca verbena a fost folosita pentru vindecarea ranilor lui Iisus dupa ce acesta a fost coborat de pe cruce. Tot in perioada respectiva a mai purtat numele de “sfanta buruiana” sau “urgia diavolului”.
Alte legende sustin ca verbena ii proteja pe oameni de vampiri prin adaugarea ei in ceaiuri sau turnand uleiul extras din aceasta in apa cu care urmau sa se spele. Flori de verbena au mai fost descoperite gravate pe o amuleta veche de peste 5000 de ani, folosita in diferite ritualuri de magie.
Numele generic este termenul folosit in Roma antica pentru plantele utilizate la ceremonii de sacrificare, considerate foarte puternice. Plinius cel batran descrie verbena ca o planta foarte pretioasa, fiind mereu prezenta pe altarele lui Jupiter.
Denumirile comune ale verbinei in unele tari europene sunt des asociate cu fierul. De exemplu, olandezii o numesc “iJzerhard” (de fier; floarea de fier), germanii “echtes eisenkraut” (adevarata buruiana de fier), iar maghiarii “vasfű” (iarba de fier).
In japoneza, verbena este numita “bijozakura” (cooperare) si reprezinta un symbol al colaborarii. In cultura occidental, aceste plante sunt un simbol al zilei de 29 iulie.