Vulturica (Hieracium pilosella) este o planta din familia Asteraceae, originara din Europa si nordul Asiei. Este intalnita adesea pe pajistile de deal si de munte, dar si in gradini, si se face remarcata datorita galbenului-lamaie al florilor sale. Desi poate fi considerata o planta invaziva, vulturica este apreciata pentru proprietatile sale medicinale.
Descriere
Vulturica este o planta perena, acoperita in totalitate (cu exceptia florilor) de peri glandulari, in general albiciosi, cateodata si rosiatici de-a lungul tulpinii. Tulpina este un scap, la baza sa dezvoltandu-se o rozeta de frunze de unde pornesc stoloni cu radacini la capete.
Frunzele rozetei au o lungime cuprinsa intre 1 si 12 cm si o latime de maxim 2 cm. Partea inferioara a frunzelor este tamentoasa. Scapul are o inaltime de 5-50 cm. Florile, singulare, sunt colorate in galben-lamaie si apar din mai pana in septembrie, uneori chiar si in octombrie. Fructul vulturicii este o achena.
Cultivare
Vulturica se dezvolta in soluri uscate din zone bine luminate. Prefera indeosebi pamanturile nisipoase sau alte tipuri de soluri nu foarte fertile. De altfel, planta constituie un bun indicator al solurilor sarace in nutrienti.
Vulturica este intalnita cu precadere in zonele cu precipitatii reduse. Tolereaza o varietate larga de pH-uri, insa nu se dezvolta in zonele umede, umbroase ori in paduri.
Vulturica este o planta cu proprietati alelopatice. Radacinile sale secreta substante care inhiba dezvoltarea radacinilor, inclusiv pe cele proprii. Vulturica poate fi tinuta sub control cultivand trifoi si ierburi acolo unde este posibil.
Inmultire
Vulturica produce stoloni care dau nastere cate unei rozete de frunze, fiecare dintre ele avand posibilitatea de a forma o noua clona. La cateva luni de la inflorire, rozeta-parinte imbatraneste, iar stolonii se usuca, astfel ca rozetele nou formate raman independente. Planta se poate inmulti si prin seminte. Acestea raman viabile timp de 5 ani de la sadire.
Controlul raspandirii
Vulturica poate fi considerata o planta invaziva. Pentru ca raspandirea sa sa fie tinuta sub control, adesea este suficienta imbunatatirea calitatii solului pe care se dezvolta, prin fertilizare si udari frecvente. De asemenea, oile si iepurii, care se hranesc cu aceasta buruiana, ii pot tine sub control inmultirea excesiva.
Boli si daunatori
Vulturica este atacata de insecte variate, care se hranesc cu seva plantei, dar si cu frunzele sale. Totodata, vulturica atrage si omizile unor specii de fluturi. In ceea ce priveste bolile, printre cele care o afecteaza se numara rugina determinata de ciuperci.
Proprietati medicinale
Vulturica este folosita in fitoterapie, partile recoltate fiind florile si radacinile. Are proprietati antifebrile, antiulceroase, astringente, hemostatice, diuretice, expectorante, antispastice etc. Beneficiile avute asupra organsimului se datoreaza prezentei unor substante precum acidul cafeic si acidul clorogenic, umbeliferona sau sarurile minerale.
Foto: english-country-garden.com